Fun FactCulture Pill

Crăciunul in lume. Top 8 tradiții delicios… de neobișnuite

Cum se sărbătorește Crăciunul în lume: de la cai fantomă și creaturi mistice până la brazi decorați cu păianjeni și masa tradițională cu pui de la fast food

Crăciunul este, poate, cel mai emoțional moment al anului. Nu doar prin ce se întâmplă, ci prin cum se repetă: aceleași rețete, aceleași colinde, aceeași masă la care știi exact cine unde stă. Tradițiile nu sunt doar gesturi frumoase, ci un fel de arhivă afectivă; o memorie comună pe care o reactivăm în fiecare final de decembrie, ca să ne reamintim cine suntem și de unde venim.

Crăciunul are darul de a părea cel mai intim și „al nostru” moment al anului, dar în același timp e o scenă globală. Fiecare familie are ritualurile ei, de la rețeta bunicii până la ordinea în care se desfac cadourile. Schimbă un detaliu și simți imediat că nu mai e ca înainte.

Numai că, dacă ieși un pic din propria bulă culturală, descoperi un adevăr liniștitor: avem cu toții obiceiuri cel puțin bizare,  indiferent de locul de pe hartă unde ne aflăm.

Hai într-un mini tur cultural prin câteva dintre cele mai neobișnuite tradiții de Crăciun din lume, iar la final ne întoarcem acasă, să ne privim și obiceiurile românești cu aceeași curiozitate.

 

1. Japonia: Crăciun cu aripioare picante

În Japonia, masa clasică de Crăciun nu e cu friptură la cuptor, ci cu… găleți de pui prăjit de la KFC. Am putea spune că este fast-food-ul lui Moș Crăciun. Totul a pornit în anii ’70, când KFC a lansat o campanie „Kentucky for Christmas” și a umplut golul lăsat de lipsa unei tradiții locale de Crăciun. A fost atât de eficientă încât acum oamenii fac precomandă cu săptămâni înainte, iar restaurantele vând de până la 10 ori mai mult decât într-o zi normală.

La noi, dacă vii cu o găleată de pui la masa de Crăciun, te privește familia ca pe copilul care a luat-o razna la oraș. În Japonia, e semn că ți-ai făcut treaba.

 

2. Venezuela și slujba religioasă pe patine cu rotile

În Caracas, între 16 și 24 decembrie, oamenii se duc la slujba de dimineață pe patine cu rotile. Tradiția se numește „Las patinatas” și a apărut în anii ’50. Străzile se închid pentru mașini, ca să poată toată lumea să „alunece” regulamentar spre biserică.

S-ar putea spune că aici religiosul și ludicul coexistă firesc, iar spiritualitatea și adrenalina fac echipă bună împreună.

 

3. Spania și bușteanul care excretă cadouri

În Catalonia, copiii au un buștean simpatic, cu față pictată și pălărie, numit Tió de Nadal. Îl „hrănesc” toată luna cu resturi de mâncare și îl acoperă cu o pătură, ca să nu-i fie frig. În Ajun, îl pun la loc de cinste, îl lovesc cu bețe și îi cântă un cântec care, în traducere liberă, îl roagă să „defecheze” dulciuri. La final, ridică pătura și surpriză: apar cadourile.


Sursa: You Tube/ Ajuntament de Begues

 

4. Islanda și cei 13 Moși Crăciuni

Islanda a zis „de ce să avem un singur Moș, când putem avea 13?”. Așa au apărut Yule Lads, niște personaje jumătate Moș, jumătate troll, fiecare cu obsesia lui: unul fură cârnați, altul se bagă cu nasul în tigăi, altul îți trântește ușile. În timp, imaginea lor a fost îmblânzită: astăzi sunt văzuți ca niște spiriduși care, în cele 13 nopți de dinainte de Crăciun, lasă cadouri în pantofii copiilor cuminți sau, în caz de comportament mai puțin exemplar, un cartof.

 

5. Austria: Krampus, colegul diabolic al lui Moș Crăciun

În timp ce mare parte din mapamond îl promovează doar pe Moșul cel simpatic, în zonele alpine există și Krampus, colegul lui din departamentul „consecințe”. Înfățișat ca un demon cu coarne, blană și limbă lungă, Krampus cutreieră străzile pe 5 decembrie, amenințând copiii neascultători cu nuielușa.

Au parade dedicate lui, cu costume horror și un vibe de festival metal. Pare genul de tradiție care ar face orice copil să-și recalculeze rapid lista de năzbâtii.

Sursa: You Tube/ Associated Press

 

6. Țara Galilor și calul-fantomă care vine în vizită

În sudul Țării Galilor, Mari Lwyd este unul dintre cele mai misterioase ritualuri de iarnă. Un craniu de cal montat pe un băț, acoperit cu un cearșaf alb și decorat cu panglici, este purtat de un bărbat ascuns sub pânză. Alături de el, un mic alai merge din casă în casă, cântând și cerând, în versuri, să fie primiți înăuntru. Gazdele răspund tot în versuri, refuzându-i, iar schimbul poate continua minute bune, până când calul-fantomă „câștigă” verbal și intră în casă pentru mâncare și băutură.

Este un teatru popular complex, care îmbină umorul, muzica și negocierea simbolică a ospitalității.

 

7. Ucraina și bradul cu păianjeni

În Ucraina există tradiția de a împodobi bradul și cu pânze de păianjen decorative și mici păianjeni-ornament. Povestea spune că o familie săracă nu-și putea decora bradul, așa că pânzele țesute peste noapte de păianjeni au strălucit în lumina dimineții, transformându-se simbolic în argint și aur, interpretat drept semn de noroc.

 

8. Germania și castravetele secret

Așa-numita „Christmas pickle” este o decorațiune în formă de castravete murat ascunsă în brad. Cine îl găsește primul primește un cadou în plus sau e considerat norocosul anului. Originea e disputată (se spune că ar fi tradiție germană, deși mulți spun că a fost reinventată în SUA), dar jocul în sine s-a răspândit și a devenit un mic Easter egg de Crăciun.

 

Privind spre România cu aceeași curiozitate, descoperim un peisaj la fel de intens. Colindatul organizat, Capra și Ursul, Plugușorul, Sorcova; toate acestea, pentru cine nu a crescut aici, sunt o explozie de sunet, culoare și simbolism greu de descifrat. Să nu uităm de sacrificarea porcului, care este cel puțin un ritual sadic în ochii multor culturi. În spatele lor stau mituri agrariene, ritualuri de fertilitate, de protecție a gospodăriei și de reînnoire a timpului, multe cu rădăcini precreștine, integrate treptat în sărbătoarea Crăciunului și a Anului Nou.

De la preferințe gastronomice, costumații, ritualuri ce pot părea bizare pentru că nu îți sunt familiare… poate asta e partea cea mai frumoasă a Crăciunului. Faptul că, dincolo de toată această nebunie organizată, Crăciunul rămâne același pretext universal de a ne strânge unii lângă alții și de a spune, în dialecte complet diferite: „Crăciun fericit!”

 

Recomandare Culture Pill:  Istoria neștiută a Târgului de Crăciun: de la necesitate la magie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *