Adevărurile spuse la beție: între mit și știință

Adevărurile spuse la beție au fost mereu tratate ca niște revelații neașteptate, de la mesele romanilor până la petrecerile moderne unde se spune că sinceritatea apare după al treilea pahar.

Există puține lucruri mai universale decât următoarea scenă: un prieten, ușor dezechilibrat emoțional și fizic, te prinde de mână, te privește intens și spune: „Trebuie să-ți spun ceva. Adevărul.”

De obicei, urmează o confesiune, o declarație, o acuzație sau o idee de viață care pare absolut genială la ora 01:47 și complet discutabilă la 09:00 dimineața.

De mii de ani, omenirea insistă că alcoolul spune adevărul. Romanii aveau o vorbă: „In vino veritas” adică „În vin se află adevărul”… noi avem screenshot-uri. Oamenii cred că alcoolul scoate adevărul la iveală, că dizolvă măștile sociale și ne lasă față în față cu „adevăratul eu”. Dar cât adevăr e, de fapt, în acest adevăr spus la beție?

 

Ce face alcoolul, de fapt, cu sinceritatea noastră?

Psihologii și neurologii sunt de acord asupra unui lucru: alcoolul nu ne face automat mai sinceri, ci mai puțin inhibați. Diferența e esențială.

Aaron White, cercetător la National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA), explică faptul că alcoolul acționează ca un „dezactivator de frâne”. Nu ne oferă acces la un adevăr profund ascuns, ci reduce capacitatea noastră de a filtra, evalua și regla ceea ce spunem.

Așadar, ceea ce spunem la beție este real în sensul că exprimă gânduri sau emoții existente, dar nu este neapărat adevărat în sens obiectiv, stabil sau coerent. Este un adevăr de moment, influențat de context, emoții și nivelul de alcool din sânge.

 

Efectul alcoolului asupra creierului

După câteva pahare, una dintre primele zone afectate este cortexul prefrontal, partea creierului responsabilă de: rațiune, autocontrol, decizii inspirate și … ideea genială de a nu trimite acel mesaj.

Când cortexul prefrontal își ia pauză, emoțiile preiau conducerea. Iar emoțiile, știm bine, nu sunt cunoscute pentru obiectivitate.

În același timp, alcoolul relaxează amigdala, centrul fricii și anxietății. Rezultatul? Dispare acel mic dar esențial „poate nu e momentul” și apare un curajos „de ce nu?”.

 

De ce unii devin sinceri, alții dramatici și unii… foarte filozofi

Un studiu publicat în în Clinical Psychological Science (2017) arată că alcoolul tinde să amplifice trăsăturile deja existente. Persoanele extrovertite devin și mai sociabile, cele anxioase pot deveni fie exuberante, fie melancolice, iar cele sensibile emoțional pot ajunge la adevărate confesiuni melo-dramatice.

Profesorul Michael Sayette de la University of Pittsburgh subliniază că alcoolul nu creează emoții noi, ci le intensifică pe cele deja prezente. Cu alte cuvinte, nu alcoolul te face să spui „te iubesc”, ci alcoolul îți dă curajul să spui ceva ce poate ai gândit sau ai simțit pe moment, fără să verifici dacă e adevărat și mâine. Asta explică de ce unii oameni râd în hohote, alții plâng pe balcon, iar alții îți explică sensul vieții folosind un pai și o felie de lămâie.

 

Adevărurile spuse la beție: Adevăr emoțional vs. adevăr real

Aici apare marea confuzie.

Sub aburii alcoolului, oamenii spun adesea adevăruri emoționale, nu adevăruri factuale.

Ceea ce spunem la beție poate fi:

• adevăr emoțional („mă simt neglijat”, „sunt frustrat”, „mi-e dor”)
• dar nu neapărat adevăr factual („vreau să divorțez”, „urăsc jobul”, „tu ești problema”).

Alcoolul creează o stare de certitudine falsă. Totul pare clar, profund și urgent. Dimineața, aceeași idee poate părea ușor exagerată.

De ce ne place mitul „la beție spui adevărul”?

Pentru că este convenabil.

Ne permite să scuzăm remarci incomode, să dăm vina pe alcool, să transformăm impulsivitatea în sinceritate și drama în profunzime emoțională.

„Am spus asta pentru că eram beat” devine o scuză socială perfect acceptată. Problema e că alcoolul nu este un detector de minciuni, ci un amplificator de impulsuri.

 

Fun fact: alcoolul poate distorsiona realitatea

Studiile despre alcohol myopia arată că alcoolul îngustează atenția. Ne concentrăm pe ce simțim acum, ignorând contextul, consecințele și nuanțele. De aceea, sub influența alcoolului emoțiile par absolute, opiniile par definitive, iar ideile… geniale. Până la cafeaua de dimineață. 😊

Alcoolul nu este un detector de minciuni și nici o poartă către „sinele autentic suprem”. Este un amplificator emoțional și un inhibitor al autocontrolului. Ce rezultă din combinația asta poate fi sincer, dar nu este automat corect, complet sau durabil.

Adevărurile spuse la beție nu sunt minciuni, dar nici revelații divine. Sunt fragmente, trăiri scoase din context, fără notă de subsol și fără drept de apel. O propoziție scoasă dintr-un paragraf mai lung pe care ar fi fost bine să-l recitim a doua zi.

 

---

Acest articol are un scop informativ și educativ. Nu încurajăm consumul excesiv de alcool și nici ideea că alcoolul ar fi o soluție pentru exprimarea emoțiilor sau a adevărului personal. Dacă există un „ser al sincerității”, acesta rămâne comunicarea lucidă, nu paharul de vin.

 

Recomandare Fun Fact:  Câinii nu dorm noaptea de griji!